Psihoza: Simptome, Tipuri şi Tratamente

Originea Psihozei

Termenul "psihoză" provine din cuvintele grecești "psyche" (mintea, sufletul) și "-osis" (stare bolnavă sau anormală)¹. Nikolaus Friedreich (1825-1882) a considerat psihoza ca fiind rezultatul unei combinații între o anomalie cerebrală bazată pe neurologie și fragilitatea mentală, folosind acest termen pentru a explica "alienarea" și "tulburarea mentală".

Emil Kraepelin (1856-1926), pe de altă parte, a crezut că fiecare tulburare la om are propria sa etiologie, anatomie patologică și simptome. Cu toate acestea, Kraepelin a considerat că multe tulburări au simptome și baze biologice similare, dar urmează căi diferite pe măsură ce tulburarea progresează².

Ulterior, el a realizat cercetări pentru a grupa și diagnostica diferit tulburările psihiatrice, ceea ce a condus la descoperirea multor tulburări care adesea însoțesc psihoza. Așadar, ce înseamnă cu exactitate psihoza?

Ce este Psihoza?

Psihoza este un termen psihiatric care descrie deficiențe în gândire și percepție. Este folosit pentru a descrie situațiile în care pierdem contactul cu realitatea și nu putem distinge între ceea ce este real și ceea ce nu este. Unele dintre semne includ auzirea sunetelor care nu există, vederea lucrurilor care nu există și comportamentul ca și cum ar exista.

Oamenii care experimentează un episod psihotic evită situațiile sociale, pot avea dificultăți în menținerea activității profesionale și chiar pot fi incapabili să îndeplinească sarcini de îngrijire personală, cum ar fi a face duș.

În acest timp, relațiile sociale ale persoanei pot avea de suferit din cauza deteriorării conținutului gândurilor. O persoană care crede că va fi rănită de familia sa, de exemplu, poate avea probleme cu ea, iar o persoană care crede că colegii săi încearcă să îi facă rău poate avea probleme cu colegii.

Cauzele Psihozei

Psihoza poate coexista cu o boală psihiatrică. Prototipul acestor boli este schizofrenia. Psihoza poate fi, de asemenea, observată în tulburări precum tulburarea delirantă, tulburarea schizofrenică, psihoza partajată, tulburarea psihotică legată de consumul de substanțe, tulburarea psihotică legată de afecțiuni medicale, tulburarea afectivă bipolară, tulburarea depresivă, delirul și demența. Cauzele psihozei pot fi împărțite în patru categorii:

• Transmisie genetică
• Consum de substanțe sau droguri
• Factori de mediu (stres etc.)
• O altă afecțiune de sănătate (tumori cerebrale, metastaze canceroase etc.)³

Simptomele Psihozei

• Halucinații
• Deliruri
• Perturbări în atenție și memorie
• Scăderea funcționalității
• Introvertire
• Afect inadecvat (reacții emoționale care nu se potrivesc situației sau conținutului gândurilor individului)
• Afect dual (ambivalență, coexistența de emoții opuse, cum ar fi ura și iubirea)
• Perturbări în judecată³

Halucinație

O halucinație apare atunci când o persoană percepe un stimul chiar dacă nu există un stimul extern. Cele mai frecvente halucinații sunt cele auditive și vizuale.

Tipuri de halucinații:

• Halucinații optice / vizuale
• Halucinații acustice / auditive
• Halucinații gustative
• Halucinații olfactive
• Halucinații tactile
• Halucinații somatice (cum ar fi dureri în organele interne)

Chiar dacă nimeni nu vorbește, persoana poate auzi voci care dau ordine sau poate vedea lucruri și oameni care nu există în lumea reală. În același mod, oamenii pot avea halucinații ale mirosului, gustului, atingerii, derealizării și depersonalizării³.

Delir

Delirurile sunt credințe puternice care nu sunt împărtășite de majoritatea oamenilor dintr-o cultură, nu se potrivesc realității și nu pot fi schimbate prin utilizarea gândirii logice. Delirurile pot fi diferite în funcție de ceea ce le motivează.

1. Deliruri Grandioase

Acestea sunt deliruri în care persoana se consideră foarte importantă, puternică, bogată, are o identitate superioară sau este legată de o putere sau persoană divină⁴. Exemple ale acestor deliruri includ credința că persoana este un profet sau un președinte și că toți îi iubesc.

2. Deliruri Persecutorii

Acestea sunt deliruri în care cineva le va face rău, un membru al familiei sau un prieten apropiat, că li se vor întâmpla lucruri rele sau că sunt vizați de o grupare⁴. De exemplu, o persoană ar putea crede că CIA o urmărește și că va fi ucisă din cauza acestui fapt.

3. Deliruri de Referință

Este modul în care o persoană își dă sens din cuvintele și comportamentul altora sau din anumite evenimente sau semne din lumea exterioară⁴. De exemplu: Mașinile care trec pe stradă claxonează, sugerând că poliția este după mine și că ar trebui să fug..

4. Deliruri de Control

Este credința că dorințele, sentimentele sau gândurile unei persoane sunt controlate de forțe externe⁴. De exemplu: Nu sunt eu cel care vorbește; ei au acces la mintea mea și mă fac să vorbesc gândurile altor oameni..

5. Deliruri Erotomanice

Persoana crede în mod general că o persoană cunoscută, bogată și puternică este îndrăgostită de ea. De exemplu: Brad Pitt îmi trimite mesaje tot timpul pe rețelele sociale. El este îndrăgostit de mine, dar nu îi răspund..

6. Deliruri Nihiliste

Este credința că persoana însăși, ceilalți și lumea nu există și că s-a sfârșit⁴. De exemplu, Interiorul meu se descompune; mor..

Diagnosticul Psihozei

Diagnosticul tulburărilor psihiatrice se realizează prin examinări psihiatrice consecutive folosind criteriile DSM (Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale) și ICD (Clasificarea Internațională a Bolilor). Se folosesc scale pentru a susține diagnosticul și a determina beneficiul tratamentului. Scalele folosite pentru diagnosticul psihozei sunt următoarele:

• BPRS (Scara de evaluare a psihiatriei scurte)
• PANSS (Scara de simptome pozitive și negative)
• BNSS (Scara de simptome negative scurte)
• SAPS (Scara de evaluare a simptomelor pozitive)

Tulburări Caracterizate de Psihoză

Psihoza Legată de Substanțe

15% dintre persoanele din populația generală au o tulburare de utilizare a substanțelor, dar 50% dintre persoanele cu tulburare psihotică au avut la un moment dat în viața lor o tulburare de utilizare a substanțelor⁵.

Există multe studii care arată că substanțe precum alcoolul, canabisul, cocaina și inhalanții sunt legate de tulburările psihotice⁶. Cu cât mai multe persoane folosesc droguri în lumea de azi, cu atât mai multe cazuri de psihoză legată de substanțe apar.

Schizofrenia

Cea mai comună tulburare care însoțește psihoza este schizofrenia. Pacienții au dificultăți în a distinge între realitate și nerealitate. Pentru a diagnostica schizofrenia, este important să se știe cât timp a durat tulburarea și să se excludă alte condiții care ar putea cauza psihoză.

Psihoza Partajată

Aceasta este o tulburare rară caracterizată de două sau mai multe persoane dintr-o familie sau grup care împărtășesc același delir. Aceasta este observată în mod obișnuit între soț și soție, părinți și copii⁵.

Alți membri ai familiei împărtășesc delirul persoanei din familie care are într-adevăr tulburarea. Persoanele care cred în delir sunt de obicei singure și izolate de restul societății. În tratament, persoana care are delirul și pacientul principal trebuie ținuți separați.

Tulburarea Delirantă

Pacientul are un set unic sau coerent de deliruri bine organizate. În afară de aceste deliruri, nu există nicio tulburare semnificativă³. Funcționalitatea este menținută. Paranoia de persecuție este cel mai comun tip³.

Tratamentul Psihozei

Există urmăriri în ambulatoriu și opțiuni de tratament în regim de spitalizare. Cu excepția cazurilor care necesită spitalizare, tratamentul de obicei continuă prin urmăriri în ambulatoriu.

Prima opțiune în tratamentul psihozei și a tulburărilor psihotice sunt medicamentele antipsihotice³. Medicamentele antipsihotice ameliorează simptomele în faza activă a tulburării și sunt eficiente în prevenirea recidivelor.

Creșterea dopaminei în calea mezolimbică din creier cauzează simptome precum deliruri și halucinații. Medicamentele antipsihotice acționează și asupra receptorilor de dopamină din creier. Exemple de medicamente antipsihotice includ următoarele:

• Haloperidol
• Quetiapină
• Olanzapină
• Risperidon
• Chlorpromazină
• Aripiprazol
• Sulpiridă
• Clozapină

În cazurile rezistente, se poate folosi terapia electroconvulsivă (ECT). Terapia comportamentală cognitivă și psihoterapiile de susținere pot fi, de asemenea, folosite. Pe lângă tratamentul medicamentos, sunt disponibile și alte forme de tratament. Pasul cel mai important este tratamentul medical. Planurile de tratament pot fi dezvoltate în funcție de tulburarea însoțită de psihoză.

În primul rând, în cazurile de psihoză legată de substanțe, utilizarea substanțelor ar trebui întreruptă. Dacă este posibil, medicamentul ar trebui întrerupt sau schimbat în cazurile de psihoză legată de droguri. În cazurile de psihoză cauzată de o afecțiune medicală, este necesară tratarea afecțiunii medicale care cauzează psihoza. Utilizarea regulată a medicamentelor și urmările reduc semnificativ riscul de recurență a psihozei.